Neamul Dolhestilor, neam vechi si statornic în Prisacani, înrudit, la randu-i, cu destule alte familii din sat,impreuna formand generatii si generatii,scriind cararile multora dintre noi,cei care,azi,ne aducem aminte de un moment de culme a vitejiei si jertfei Dolhestenilor... rascoala de la 1907,cand,din boli, din foamete, din saracie, din istovire si din lacrimi desprinse in rabdari si false promisiuni, ei,Dolhestenii,s-au rasculat impreuna cu o alta mare familie a satului,neamul Grosu,pentru ca au simtit si inteles,ca, pamantul nu e mai frumos si mai sfant in nici o alta parte, ca aici ,la noi,in sat,la Prisacani.Personal,imi plac cronicile prafuite, vechi,dar cele date uitarii sau transformate de regimuri sau partide ,politice sau nu,ma rascolesc in numele celor care au trait in timpuri de demult,aducandu-si jertfa suprema pentru idealul unui loc,unui timp sau a unei nevoi.Istoria noastra,a satului nu trebuie scrisa doar pe peretii bisericii sau cu slove încalcite pe lespezi de morminte, trecutul nostru si al satului trebuie asezat intro pagina de istorie a satului intru respect pentru cei care au trait cu grija urmasilor,mai mult decat pentru ei gandindu-se la viitorul copiilor si al nepotilor.
