Nimeni nu vrea sa evoce mai stiu eu ce trecut glorios, al lor, al nostru,al tuturor,vrem doar ca sa ni se recunoasca locul si timpul nostru in ordinea stabilita de trecerea timpului si a istoriei in satul nostru plin de gradini si soare.
luni, 31 octombrie 2011
Toamna...la Prisacani
E toamna,tata-i indoit de ganduri
Iar calu-i slobod printre randuri
Aracii s-au culcat sub nuc
Si bruma plange la uluc.
Biserica-i mai neagra-n lemn
Si clopotul mai sters in semn,
La scoala banca mi-e straina
Iar sesu-n roua e gradina.
Batranii plimb bastoanele prin sat
Iar vantul frunzele prin hat,
Doar caii-s fara anotimp
Si scriu cu plugul peste camp.
Nu-s randunele si nici berze nu-s
Si nici cocorii nu mai plang pe sus
Gutuile sau asezat la geamul din odaie
Copacii negrii au adormit a ploaie.
O alta toamna-si canta simfonia
Adoarme campul si miroase via
Adoarme satul,e luna peste vai
Si toamna trece peste noi.
Un sat de toamna,ruginit
Prin care frigul a venit
Sa-si tese panzele prin ganduri
Sa-mi puna amintirile in randuri
Prisacani,2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)