Toamna...la Prisacani

E toamna,tata-i indoit de ganduri                  
Iar calu-i slobod printre randuri
Aracii s-au culcat sub nuc
Si bruma plange la uluc.

Biserica-i mai neagra-n lemn
Si clopotul mai sters in semn,
La scoala banca mi-e straina
Iar sesu-n roua e gradina.

Batranii plimb bastoanele prin sat
Iar vantul frunzele prin hat,
Doar caii-s fara anotimp
Si scriu cu plugul peste camp.

Nu-s randunele si nici berze nu-s
Si nici cocorii nu mai plang pe sus
Gutuile sau asezat la geamul din odaie
Copacii negrii au adormit a ploaie.

O alta toamna-si canta simfonia
Adoarme campul si miroase via
Adoarme satul,e luna peste vai
Si toamna trece peste noi.

Un sat de toamna,ruginit
Prin care frigul a venit
Sa-si tese panzele prin ganduri
Sa-mi puna amintirile in randuri
                                                   Prisacani,2011

Prisacani,dupa vreo...cinci ani

Prisacani 2011,panorama nordica

Prisacani 2011,toamna in gradina

Prisacani 2011-Fundoaia,Stana lui Manolache

Prisacani 2011,gradini

Strada ,,Pe Vale,,Prisacani 2011

Imasul cu barba de pir uscat

Prima bruma Prisacani 2011

Oricat de continuatori şi inovatori mai tot timpul uitam anumite detalii ce pot schimba drumul si cursul faptelor,la noi in sat tocmai asta s-a intamplat,nimeni nu vrea si nu gandeste la a scrie istoria satului. Am vizitat satul ca un simplu turist,cautand file scrise de trecut,n-am gasit.Singurul loc unde se pot citi pagini de trecatori prin sat e cimitirul. Cimitirul,locul unde te simti copil,nepot si...si parca nu iti doresti sa ajungi niciodata batran. Insa,prin noi, toamna trece iar,cararile devin iar linistite.