Atunci cand paşii te întorc si... câteodată te lasă să-ţi răsfeţi privirea peste aceste dealuri de lut,peste această privelişte care te întoarce în copilărie, peste aceste lanuri de pir care parcă nu s-au schimbat niciodată, mereu galbene şi bătrâne, te cuprinde nostalgia copilăriei când dimineţile erau începuturi,amiezile te purtau pe culmile zborurilor de şoim,serile însemnau dulcea gălăgie a stanilor de pe dealuri, trecutul soarelui spre odihnă în culoarea lui roşie-portocaliu în care parcă vedeam sfinţi şi păcătoşi ce îşi împărteau treburile pentru paza sau neliniştea sătenilor obosiţi de muncile câmpului, de păhărelul de rachiu de prune dat peste cap la repezeală după mămăliga întinsă în tochitura scoasă dintr-un vas de lut.Muzica vantului ce trece peste coastele învelite în sumanul galben croit din măceşi bătrâni şi căptuşit cu pirul nemuritor, pare un glas sinistru de vrăjitoare uitată prin râpele deschise de ape , dar fiindu-ţi familiară ,te face să te împrospătezi şi chiar să te întrebi dacă nu cumva unii te-ar crede nebun de stai şi-o asculţi .Noi nu mai urcăm cu aceiaşi voioşie dealurile dar , ele, ne primesc cu acelaşi timbru de om bătrân pe faţa căruia timpul şi-a desenat trecerea păstrând ecoul ce duce tonalitatea trilurilor de ciocârlie spre crângurile de răchită şi salcâm , acolo unde cucul ne anunţă de unul singur că s-a întors ca şi noi căutându-şi copilăria.
Astăzi urcăm dealul când pe deasupra noastră trec norii albi şi parcă seci de ploaie, tot aşa cum şi noi sântem seci de visuri şi idealuri pentru că ,parcă ne-am resemnat că nu mai avem timp să mai facem ceva pentru viaţa noastră ce a rămas mai întâi în urma celorlalţi şi apoi în urma noastră ,dar dacă pentru a ne vedea locurile copilăriei trebuie să trecem acest deal, care la unii e doar metaforă ,atunci , merită osteneala şi oasele noastre bătrâne se simt parcă mai tinere acum,când ne poartă lutul prins de ele de atâta amar de vreme.Cărările albite ici-colo de sare parcă desenează-n coduri secrete figuri hidoase care sperie privirea care-ţi coboară lin din vârful dealului peste imaşurile impânzite cu turme de oi ce pasc anapoda sub supravegherea ciobanilor cu feţe aspre de vreme şi muncă,care te privesc curioşi.
